Confidente paralele/Cornelia Timpea Stoica

Dupa ce am imbratisat-o pe iubita mea copila si mi-am stapanit cu greu lacrimile despartirii, iata-ma inchisa in cotlonul meu cu gandul doar la ei: Alexandru si Alina savurand impreuna bucuria reantalnirii! Doamne, ce dor imi era de ei!... Iata de ce in prezent, sunt mai hotarata decat oricand sa le spun pacientelor mele aflate, multe in aceeasi teribila eroare: Nu mai ezitati sa va marturisiti indoielile si framantarile! Nu mai ezitati si discutati cu barbatul vietii voastre, ori de cate ori se iveste cea mai mica nedumerire, cea mai insignifianta dilema. Si, pentru numele lui Dumnezeu, nu va mai incapatana si sa persista si intr-un orgoliu desuet si inutil care nu va poate aduce nimic altceva, decat suferinta! Calatoria pe peticul nostru de cer este mult prea scurta pentru regrete tardive, iar cine sustine ca trebuie sa lupte pana-n panzele albe pentru o himera care se cheama Iubire absoluta aici la noi pe pamant si nu in cer, sa ridice primul piatra!... - Cornelia Timpea Stoica