Sri Ramana Gita. Cantarea Sfanta a Domnului Ramana. Stiinta lui Brahman si Scriptura Yoga/Kavyakantha Ganapathi Muni

Convorbiri cu Bhagavan Sri Ramana Maharshi. Indrumar spiritual pe Calea Cunoasterii. Sri Ramana Gita contine esenta invataturii Vedanta si a stiintei Yoga (Mantra Yoga, Raja Yoga, Jnana Yoga si Bhakti Yoga), redate prin aforisme scurte, dar pline de inteles tainic, revelat cu multa abilitate de marele poet si ascet indian, Sri Vasishta Ganapathi Muni, devot al marelui Intelept Bhagavan Sri Ramana Maharshi. Cartea este alcatuita din capitole tematice (meditatia, Jnana, stiinta Inimii, controlul mintii, societatea, taierea nodului, Bhakti, starea celor desavarsiti etc.) ce cuprind intrebari puse Inteleptului Sri Ramana Maharshi de mari personalitati spirituale ale timpului (inclusiv de autor), intre anii 1913-1917. Marele Intelept raspunde concis, cu exactitatea celui care a experimentat Adevarata Iluminare, realizarea Sinelui, mantuirea deplina sau indumnezeirea, in limbaj crestin. Traducerea de fata este facuta cu grija exactitatii sensului si cu dorinta sincera de a fi de folos practicantilor spirituali, indiferent de religie sau credinta, pentru ca Yoga si interogatia Cine sunt eu? se adreseaza tuturor celor care sunt insetati de aflarea Adevarului despre ei insisi si despre lume. "Creatia nu este nici buna, nici rea; ea este asa cum este. Mintea omului face tot felul de constructii mentale prin fenomenul de percepere a creatiei, carora, conform cu propriile interese, le atribue nume si forme si le califica ca fiind bune sau rele, le suprapune peste creatie punand in evidenta o lume tot de nume si forme, lume perceputa specific de fiecare minte in parte, care se vrea a fi chiar creatia. De exemplu, o femeie este pur si simplu o femeie, dar o minte o numeste mama , o alta o numeste sora , inca o alta o numeste matusa , si asa mai departe. Barbatii iubesc femeile, urasc serpii si sunt indiferenti la iarba sau la pietrele de pe marginea drumului. Aceste asocieri sunt cauzele intregii suferinte a lumii. Creatia este asemenea unui arbore banian: pasarile vin sa-i manance fructele sau sa se adaposteasca sub frunzisul lui, oamenii se racoresc la umbra sa, unii chiar pot sa se agate de ramurile lui, totusi copacul isi continua linistit viata nepasator si inconstient de foloasele pe care le ofera. Mintea insasi este aceea care isi creeaza propriile dificultati si apoi striga dupa ajutor. Este oare Dumnezeu atat de partinitor incat sa dea pace cuiva si suferinta altcuiva? In creatie este loc pentru orice, dar omul refuza sa vada binele, starea de armonie, frumosul, si continua sa se planga aidoma celui flamand care stand in fata unei mancari delicioase, in loc sa intinda mana sa-si potoleasca foamea, el continua cu lamentarile. A cui este greseala, a lui Dumnezeu sau a omului? Din fericire insa pentru om, Dumnezeu, in nemarginita Sa indurare, nu-l paraseste niciodata. El intotdeauna ii mai da o sansa trimitandu-i Invatatori si Scripturi pentru a-l ghida spre a-si descoperi propriile greseli, pentru ca in cele din urma sa-si poata dobandi fericirea eterna." ( Sri Bhagavan Ramana Maharshi - Guru Ramana, S. S. Cohen, Partea II, 3 )